Pure chaos.

Se afla încă întinsă pe patul destul de mare dintr-una din încăperile apartamentului său, dormind în ciuda luminii ce se încăpăţâna să-i penetreze chipul printre jaluzele ferestrei. După minute bune mormăi ceva neînţeles, străduindu-se a-şi deschide ochii. Aşezându-şi palmele peste obraji se ridică în şezut, privind încă buimacă spre ceasul de pe noptieră.
"Doar trei dupămasa.." îşi zise în gând, tresărind mai puternic, clipitul accelerându-i-se.
-CÂT?! Trei..trei. Aw; am dormit prea mult, am întârziat, ţipă pe un ton nu foarte strident, alarmându-se puternic. În câteva secunde fu în picioare, neştiind pe ce să pună mâna prima dată.
În graba sa prin încăpere, observă data de pe calendar. Era sâmbătă, astfel că era zi liberă. Răsuflă uşurată, lovindu-şi destul de puternic fruntea cu palma.
-Am păţit-o din nou..mormăi deja pe un ton scăzut, reluându-şi locul pe pat.

Băiatul cobora lent scările, întorcându-se de pe acoperişul blocului unde îşi petrecuse aproape toată dimineaţa. Întreaga sa atenţie îi era capturată de manhwa pe care o ţinea în mână, mişcările sale către propriul apartament fiind pur şi simplu maşinale. Din când în când micşora viteza pasului, pentru a reciti frazele ce-i ridicau adrenalina.
Având o minte o singura destinaţie: apartamentul său; nu a fost prea precis pe unde calcă şi mai ales unde se opreşte. La un moment dat şi-a oprit paşii în faţa unei uşi, apăsând din instinct pe clanţă. Observând ca uşa se deschide sub forţa sa, şi-a ridicat ochii, exprimându-se într-un mod complet confuz.
"E descuiată? Dar eu am încuiat.."
Nu a mai stat pe gânduri şi a intrat în apartament, simţind o uşoară presiune la nivelul umerilor. În toată graba sa, s-a oprit în momentul în care a zărit-o pe tânără, determinându-l într-un final să privească prin jur.
"Defapt...nu, ăsta nu-i apartamentul meu."
Se blocă instantaneu, neştiind ce să spună pentru a o lămuri.

-Huh? mormăi ridicându-se cu dificultate în picioare, lăsându-şi chipul în jos acoperit cu şuviţele răzleţe de păr. Ca noroc, pijamaua sa era compusă mai degrabă dintr-un costum uriaş de panda, având până şi labele. În cap purta o glugă cu urechiile specifice.
Trase peste câteva clipe de laba mâinii drepte, lăsând-o atârnată cu o sfoară în aer. Îşi dădu părul de pe faţă cu respectiva mâna, ridicându-şi treptat capul, deschizând în acelaşi mod şi ochii.
Îşi fixă privirea spre tânărul ce tocmai intrase în camera ei, neştiind cum să reacţioneze, nici măcar ce să spună. Se strâmbă slab aşteptând însă o explicaţie din partea acestuia. În tot acest timp, se legăna pe ambele picioare, părând că echilibrul încă îi joacă feste. Nu era nimic neobişnuit, pentru ea o trezire bruscă duce întotdeauna la o somnolenţă adâncă, indiferent de poziţia în care se află.

-Îmi pare rău, am crezut că este apartamentul meu. Uşile sunt identice, şi..ceva de genu.
Încercă să formuleze o oarecare explicaţie fără mare înţeles, observând modul în care tânăra reacţionase la vederea acestuia.
"Dar se pare că am dat peste..gradiniţă?"
Simţi nevoia să zâmbească sau să schiţeze o oarecare expresie amuzată, însă nu-şi avea rostul într-o situaţie ca asta. Totusi, pentru a ascunde acest gest ce deja ii răscolea întreg corpul, a ridicat cartea până la nivelul chipului, ascunzându-şi zâmbetul de moment. Îşi muşcă marginea buzelor, reuşind să-şi recapete seriozitatea cât şi atenţia către domnişoara de lângă el.
-Scuze dacă te-am trezit, n-a fost cu intenţie.
Mărturisi, ridicându-şi ambele palme în aer pentru a-şi dovedi gestul.

Îl privi clipind într-un mod mai lent, dezmeticindu-se treptat. De-abea atunci realiză ce purta, şi bineînţeles că [,] clişeul cu cartea nu ţinu, nu era o acţiune secretă, fiind folosită şi de ea în unele situaţii.
-Poţi să râzi, să zâmbeşti, să faci ce vrei. Nu-mi prea pasă..mărturisi după câteva minute, strâmbând slab din buze. Îşi aşeză palmele peste obraji, simţind nevoia de a se aşeza undeva, alegând de data aceasta un fotoliu. Nu dorea să rişte alegând din nou patul. Era o oră tardivă, iar ea era încă buimacă.
-Ah da, şi nu mai tocmai trezit, o făcusem eu cu [,] câteva clipe înainte de a-mi invada tu apartamentul, şopti din fotoliu atunci când îşi aminti toate vorbele tânărului.
Peste câteva clipe, trase şi de cealaltă labă, respectiv cea de la mâna stângă, lăsând după şi gluga să-i alunece de pe cap, părul păstrându-i-se relativ drept. Îşi trecu de câteva ori mâna prin el, aranjându-l parţial.

"Cum să nu râd, e pură inocenţă.."
Tânărul şi-a încrucişat braţele în jurul pieptului, aplecându-se uşor în faţă pentru a vedea mai precis chipul fetei.
-Ştii...mi s-a mai întâmplat de câteva ori să fac greşeala cu încurcatul apartamentelor, dar este pentru prima oară când vâd un astfel de costum.
Îi şopti rar, demascând o expresie amuzată.

-Cred şi eu că nu ţi-e dat să vezi prea des pe post de pijama un costum de animal. Hm, mie îmi place, deci nu-mi prea pasă de ce zic ceilalţi, şopti dând scurt din umeri, amuzându-se chiar şi ea puţin de situaţie.
Îşi frecă cu mâinile ambii ochi, simţind în sfârşit că îi deschisese la maxim, schiţând un zâmbet de satisfacţie în colţul buzelor. Îi privi pentru câteva momente chipul, mutându-şi însă atenţia asupra pereţilor, urmărind puncte imaginare ce 'dansau' pe pereţi, izvorând bineînţeles din propria ei imaginaţie.

-Defapt, şi eu am o câciulă cu urechi micky-mouse cu care dorm, deci nu cred că sunt prea departe de tine..
Expiră adânc şi vioi aerul din piept, revenind la poziţia normală a corpului. Privi în gol pentru câteva clipe către patul pe care tânăra fusese aşezată, mişcându-şi buzele într-un mod ilar. Lovi cu cartea catre propriul umăr, repetând mişcarea de vreo 10 ori înainte te a face contactul cu realitatea.
-Eh..se pare că va trebui să plec, am deranjat destul, am dreptate?
Întrebă cu o voce uşor vinovată, privind-o din nou pe tânără.

-Nu neapărat, datorită ţie am fost capabilă să mă trezesc. Mai că îţi sunt datoare, murmură uşor amuzată privindu-l fără vreo expresie anume. Dacă tu doreşti să pleci, eu nu te pot reţine~.
Continuă pe un ton mai calm, întinzând mâinile în faţă privind labele atârnânde, chipul fiindu-i acaparat de un zâmbet pueril.

-Defapt..nu cred că mă grăbesc undeva anume. Oricum mi-am perdut toată dimineaţa pe acoperiş..ce rost mai are să mă gândesc la restul zilei.
Ridică uşor din umeri, neputând să reziste tentaţiei de a atinge costumul fetei, mai precis, gluga acesteia, simţind materialul moale. Acest lucru îl făcu să râdă încet, retrăgându-şi imediat braţul.
-Ah, nu-mi spune că mergi şi aşa pe stradă? glumi, ştiind deja răspunsul.

-Da, fac parada modei animalice. Tu ce crezi..? Vreau să cred că sunt suficient de întreagă la cap încât să nu merg tocmai aşa. Am fost o singură dată, dar aceea a fost din greşeală..mormăi râzând scurt atunci când îşi aminti întâmplarea respectivă.
Simţea cum energia îi invadează corpul, simţindu-se destul de bine cu acea senzaţie plimbându-se prin vine. Dar încă era mult prea leneşă pentru a se schimba, şi nici nu mai conta costumaţia. Fapta era consumată; tânărul o văzuse, se amuzase şi obişnuise.
Pentru câteva momente îşi trase din nou labele pe mâini, întorcându-şi slab corpul în direcţia tânărului. Dintr-un impuls, îşi aşeză labele pe obrajii acestuia, începând a-şi mişca mâinile încet. Încerca să se abţină din râs, însă acesta devenea imposibil de controlat.

Simţind materialul moale, tresări uşor, deschizându-şi larg ochii pentru câteva clipe. Însă această expresie nu a ţinut mult timp, dând într-un amuzament total. Băiatul i-a prins mâinile în ale sale, îndepărtându-le încet de pe chipul său, însă nu atât de mult.
-Ce, arăt ca fratele panda? întrebă, începând să râdă.

-Tot ce e posibil, mai am costume, murmură continuând a râde, retrăgându-şi mâinile. Treptat, râsul se transformă doar într-un zâmbet amuzat, privind scurt în propria sa cameră. Spre mirarea ei, nu era tocmai un dezastru, exceptând hârtiile ce zburau pretutindeni.

-Alte costume...şi anume? întrebă din curiozitate, aşezându-se neinvitat pe marginea patului.
Palmă cearşaful cu ambele mâini, privind câteva clipe către propriile picioare, apoi îşi ridică chipul către tânără.

-Hm, păi mai am câine, pisică, iepure, koala, tigru, leu şi nu mai ştiu. Cred că mai aveam şi altele prin dulap, dar astea le-am folosit cel mai mult, şopti pe un ton slab amuzat, privind scurt în direcţia chipului acestuia.
Îşi ridică picioarele pe fotoliu, adoptând poziţia turcească. Se mişcă în toate direcţiile, până ce reuşi să-şi găsească un loc cât mai comod.

Băiatul rămăsese uşor şocat când a auzit întreaga "listă" pe care tânăra i-o înşirase. Reluând din nou în minte fraza pe care o auzise, îşi îndreptă privirea către podea, afişând un zâmbet total amuzat.
-Vreau şi eu~
Şopti într-un mod inocent, mai mult glumind, deşi nu ar fi stricat o costumaţie.

-Şi ce anume ai dori mai precis? Am destul de multe, după cum ai auzit..murmură privindu-l uşor mirată de cerinţa lui, amuzându-se într-un mod pueril. Dar nu o deranja ca tânărul să ajungă costumat, cel puţin, astfel, nu ar mai fi singura.

-Cred că iepure mi-ar conveni..
Îi răspunse după câteva minute de meditare, apoi se imagină într-o astfel de ipostază, începând să râdă.
-Oh God..facem grădină zoologică.

-Da, ceva de genul. Ehm..oricum nu ne vede nimeni, mormăi ridicându-se cu dificultate în picioare, întinzându-se slab în timp ce păşea înspre şifonier. După deschiderea acestuia, observă cu dificultate costumul căutat, şi anume cel de iepure, scoţându-l cu atenţie.
Întorcându-se cu faţa spre tânăr, zâmbi într-un mod pueril în timp ce se apropie, întinzându-i umeraşul.

"Oh Doamne...Bingo, ce tot faci?"
Îl privi din cap până în picioare, ochii rămânându-i fixaţi către urechile de iepure ce i-au atras atenţia încă de la bun început. Îşi ridică mâna, preluând umeraşul, apoi aşeză costumul pe pat, lângă el.
-Nicio grijă, nu mă dezbrac..
O asigură, realizând că merge pus şi peste haine.

-Cum zici tu, şopti în timp ce îşi reluă locul în fotoliu, făcându-se comodă. Era uşor nerăbdătoare, deja având tente de a pufni în râs, reuşind însă a le masca.
Inspiră aer mai puternic în piept, umflându-şi în acelaşi timp şi obrajii, aşteptând ca tânărul să se îmbrace.

Jungi-ah îşi dădu totuşi geaca jos, fiindcă avea prea multe haine pe el. O aşeză pe suprafaţa patului, apoi se îmbrăcă cu atenţie, muşcându-şi buzele înainte să râdă din nou. Îşi aranjă într-un mod inocent urechile de iepure, scoţând şuvitele de păr ce rămăseseră în glugă.
-Cred că aşa e bine..
Aşezându-şi ambele mâini pe obraji, strâmbă amuzant din buze, întreptându-ţi privirea spre tânără.
-Cum e? şopti pe un ton entuziasmat, palmându-şi în continuare obrajii.

-Prea cute..şopti, deşi probabil mai mult pentru sine. Zâmbetul de mai devreme i se accentua treptat, ajungând la un râs destul de puternic.
Ridicându-se cu dificultate din fotoliu, îşi trase şi ea înapoi gluga pe cap şi labele în mâini, privindu-le scurt. Continua a râde, încercând însă să se calmeze pe cât cu putinţă.

-Cute? Probabil jenant.
Şopti, urmărind cu privirea gesturile fetei. Râsetul acesteia era destul de contagios, determinându-l pe şaten să-i urmeze exemplul, deşi într-un mod mai potolit. Îşi agăţă mâinile de şnururile de la glugă, trăgând de ele pentru câteva clipe. Le ridică la nivelul chipului, înodându-le chiar pe suprafaţa buzelor, nemaiputând astfel să mai vorbească în ipostaza asta.

-Rămânem la cute~, murmură inspirând aer mai puternic, reuşind a-şi mai calma râsul. Acesta reveni destul de rapid, nemaiavând de ales decât a-şi aplica muşcături destul de puternice propriilor buze, astfel calmându-se complet.